Kick Boxing – initierea

Ne-am facut abonamente la sala.Fiind aici pentru o luna am zis ca se merita sa platesc 55 de euro(pe langa accesul efectiv la sala mai dispui si alte beneficii, cum ar fi  sauna, judo, karate, aikido, kickboxing, jiu-jitsu, fitness + alte tampenii).In plus,  sala este foarte aproape de hotel…cam 5 minute de mers pe jos.

De obicei ma bag la abdomene si mai dau la bicicleta ca sa nu ma plictisesc.Restu’ baietilor au niste programe speciale, pentru anumite grupe de muschi, pe care incearca sa le respecte.Dar, intotdeauna, am fost atrasi de ceea ce se intampla in partea cealalta a geamului(sala de forta are perete comun cu cea unde se practica kickboxing-ul).Am vorbit cu antrenoru’ – un tip pe la 28 de ani, care la prima vedere nu pare cine stie ce !Mai ca i-ai arde doua palme doar pentru ca te-ar enerva fata lui.Dar imbracat in echipamentu’ de kickboxing arata altfel: muschii de la picioare spun totu’ – din doua bucati esti lat.

Si, usor usor, a sosit si prima zi de antrenament.Miercuri 10 iunie. Am sosit la sala la ora 6:10!Antrenamentul urma sa inceapa la 6:30.Pe langa noi multi pustani si fete.Antrenoru’ statea mai prost cu engleza.Noi eram singurii care venisera cu mana-n cur: nema manusi, nema aparatori.Din fericire ne-a ajutat instructoru’ cu cateva perechi mai uzate.Asta in a doua parte a antrenamentului.

In prima am dat drumu’ la alergare.Si alergam si alergam…si alergam si tot alergam ca ma tot intrebam cat naibii mai alergam ca ne cam plictisisem de atata alergat.La un momentat explica, in olandeza, ca ar trebui sa facemc eva.Din fericire, arata si ceea ce spune si incep exercitiile: la fluier, culcat si start la abdomene.Pe urma, iar alergat!Fluier iar – abdomene.Dupa abdomene au mai urmat niste lovituri cu pumnu’ in aer.Terminasem incalzirea.Cu greu, dar eram cu totii in picioare.Urmeaza “imperecherea”.Fiecare trebuia sa aiba un parter de lupta pentru ultima parte a antrenamentului.Cum eram 3 romani, eu am picat cu-n olandez.Asta era putin mai inalt ca mine si mai bine facut.Dar era afon cu engleza.A trebuit sa ma inteleg cu el pe limbajul maimutelor – gesticula ca o primata ca dracu intelegea ce vroia sa zica.Regretam in momentele alea ca nu aveam vreo banana la mine…

Pe langa faptul ca dadea ca un taran si eu binenteles ii raspundeam cu aceeasi moneda – tinea cam in sila pernele.Asta a fost la inceput cand dadeam mai usor ca sa invat loviturile – fiind indrumat intr-o engleza ok a asistentului profului.Cand am inceput sa lovesc mai tare a a inceput omu’ sa tina mai bine .”U aaa uu aaaaa” si facea din maini ca nu stiu ce nu tin bine – ii faceam pe plac olandezului si zambea, era fericit .Dar trebuie sa apreciez ca, desi nu stia engleza, a incercat sa ma ajute cat a putut el de mult in limita posibilitatilor sale.

Profu’ destul de ok – nu a vorbit niciodata in engleza dar intelegeai tot timpu’ cum trebuie sa executi exercitiile.Prima data arata cum trebuie sa faci exercitiul respectiv si pe urma era urmat, imediat, de asa NU!Partea asta era cea mai amuzanta, ea facandu-te sa intelegi foarte bine ceea ce vrea sa eviti.Si cand dadea…dadea!Adica il cam deztabiliza destul de bine pe asistentu’ lui si se auzea ca si cum cineva ar fi dat cu tunu’.

A doua a zi ne-am trezit binenteles cu febra musculara la toti muschii solicitati in prima sedinta de kick boxing.Credeti ca am renuntat?Neahh…urmeaza a doua sedinta…vineri 12 iunie!